Se bea mult în romanul ăsta de Mo Yan, despre un detectiv detaşat în provincie pentru rezolvarea unui caz de canibalism infantil. Se şi mănâncă mult în paginile sale, şi nu doar copii. Chiolhanul urieşesc din fragmentul de mai jos l-ar face invidios până şi pe Rabelais.
Câţiva pitici sosesc să toarne ceai şi băutură şi să aşeze farfuriile şi beţele de mâncat. Se învârt în jurul mesei ca nişte titirezi. Ceaiul este oolong, băutura maotai; nimic de-al locului, dar toate vrednice de un dineu oficial. Prima oară se servesc douăsprezece aperitive reci, aranjate în forma florii de lotus: stomac de măgar, ficat de măgar, inimă de măgar, maţe de măgar, plămâni de măgar, limbă de măgar, şi buze de măgar… toate sunt de-ale măgarului. Prieteni, încercaţi aceste delicateţuri cu măsură şi lăsaţi loc pentru ceea ce urmează, pentru că experienţa îmi spune că ce-i mai bun abia urmează. Băgaţi de seamă, prieteni, sosesc felurile calde. Doamna de acolo, aveţi grijă să nu vă ardeţi!
O pitică cu totul roşie - buze rujate şi obrăjori pictaţi, pantofi roşii şi tichie roşie, roşie din cap până în picioare, o lumânare roşie - ajunge la masă purtând un platou aburind de mâncare. Deschide gura, şi afară se varsă un şuvoi de vorbe, căzând precum nişte perle: ‘Urechi de măgar înăbuşite. Poftă bună!’ ‘Creier de măgar la abur, după pofta inimii!’ ‘Ochi de măgar ca nişte perle, pentru plăcerea dumneavoastră!’ Ochii de măgar, de un plăcut contrast alb-negru, sunt aşezaţi în mijlocul unui platou larg. Daţi-i înainte, prieteni, luaţi cu încredere. Nu vă fie teamă. Par să fie vii încă, dar sunt la urma urmei doar un alt fel de mâncare. Dar staţi puţin, sunt doar doi ochi, iar noi zece. Cum să-i împărţim? Ne puteţi ajuta, domnişoară? Fata ca o lumânare roşie zâmbeşte şi apucă o furculiţă. Două împunsături delicate şi perlele negre se sparg, umplând farfuria cu un lichid gelatinos. Folosiţi-vă lingurile, tovarăşi, soarbeţi tot, lingură cu lingură. Nu arată foarte apetisant, dar are un gust minunat. Ştiu că există un alt fel de mâncare pentru care e renumită taverna Yichi. Se numeşte Dragon Negru Purtând Perle. Ingredientele principale sunt un penis de măgar şi o pereche de ochi. Astăzi însă bucătarul a folosit ochii ca să pregătească Ochi Perlaţi de Măgar, deci se pare că penisul nu va avea nicio garnitură de data aceasta. Sau cine ştie, poate că de fapt mâncăm o măgăriţă.
Nu vă sfiiţi, fraţi şi surori. Daţi drumul la curele, lăsaţi burţile să atârne libere, mâncaţi până plesniţi. Nu va avea loc niciun toast, suntem ca-n familie. Beţi după pofta inimii. Şi nu vă faceţi griji în legătură cu nota de plată. Astăzi mă puteţi jumuli. ‘Costiţe de măgar în vin, pentru plăcerea dumneavoastră.’ ‘Saramură de limbă de măgar, pentru plăcerea dumneavoastră.’ ‘Tendoane de măgar înăbuşite, pentru plăcerea dumneavoastră.’ ‘Beregată de măgar cu pere şi rădăcini de lotus, pentru plăcerea dumneavoastră.’ ‘Coadă de măgar, pentru plăcerea dumneavoastră.’ ‘Maţe de măgar la abur sau prăjite, pentru plăcerea dumneavoastră.’ ‘Friptură de copite de măgar cu castraveţi de mare, pentru plăcerea dumneavoastră.’ ‘Ficat de măgar presărat cu cinci feluri de mirodenii, pentru plăcerea dumneavoastră.’… şi aşa mai departe…
Amestecul de mâncăruri continuă să fie adus la masa noastră, umplând stomacurile care acum stau să plesnească precum pielea pe tobe, şi stârnind râgâituri zguduitoare printre meseni. Feţele noastre sunt acoperite cu o peliculă de grăsime de măgar prin care se întrezăreşte oboseala, asemenea celei a unor măgari rupţi în două după ce au tras la pietrele de moară.
Tovarăşi, trebuie că sunteţi epuizaţi acum. Opresc o ospătăriţă şi o întreb:
- Câte feluri de mâncare mai sunt?
- Douăzeci sau cam aşa, cred, răspunde ea. Nu sunt sigură. Eu doar aduc ce-mi dau ei.
Arăt spre prietenii mei din jurul mesei.
- Aproape că nu mai pot. Nu putem sări peste câteva feluri?
Cu o uşoară reţinere, răspunde:
- Aţi comandat un măgar întreg şi de-abia v-aţi atins de el.
- Dar suntem plini, mă vait eu. Scumpă domnişoară, n-aţi putea cere la bucătărie să aducă ce-i mai bun şi să lase restul deoparte?
- Mă dezamăgiţi, dar OK, o să vorbesc cu ei, răspunde domnişoara.
A reuşit. Soseşte felul final.
- Dragonul şi Phoenixul Împreunându-se Fericiţi, pentru plăcerea dumneavoastră. Poftă bună!
Vrea să ne bucurăm de aspectul acestei mâncări înainte să începem să ne înfruptăm. Cineva din grupul nostru, o femeie morocănoasă - şi nu prea deşteaptă - o întreabă pe ospătăriţă:
- Din ce parte a măgarului este gătit?
- Este organul sexual al măgarului, răspunde ea fără să ezite.
Femeia roşeşte, dar, neputându-şi stăpâni curiozitatea, întreabă:
- Am comandat doar un măgar, deci cum ar putea să fie… Şi îşi ţuguie buzele în timp ce arată spre "dragonul" şi "phoenixul" din farfurie.
- Bucătarul s-a simţit prost că aţi ratat peste o duzină de feluri de mâncare, răspunde chelneriţa, aşa că a adăugat un set de genitale de măgăriţă ca să facă acest fel.
Înfruptaţi-vă, doamnelor şi domnilor, dragi prieteni, nu vă fie ruşine. Acestea sunt bijuteriile măgăreşti, atât de delicioase pe cât sunt de urâte la înfăţişare. Nu ştiţi ce pierdeţi dacă nu mâncaţi. Şi dacă o faceţi, tot o să pierdeţi, mai devreme sau mai târziu, dacă înţelegeţi ce vreau să spun. Haideţi, serviţi-vă, încercaţi, mâncaţi mâncaţi mâncaţi Dragonul şi Phoenixul Împreunându-se Fericiţi!
Mo Yan - "Ţara băuturii" (furată de pe internet şi tradusă după ureche)
