Fragmente din "Tristan und Isolde" sunt ultimul lucru pe care m-aş fi aşteptat să-l aud pe coloana sonoră a unui scurtmetraj mut japonez din anii '60. Mishima joacă în el rolul unui ofiţer care-şi face seppuku pe o scenă de teatru noh. Momentul e surprinzător de grafic redat: sânge, maţe şi tot tacâmul.
Imediat îl urmează şi frumoasa soţie, cu un suicid mai curăţel pe fundal de "Liebestod".
Filmul este tipic japonez, când sentimentaloid, când şocant. Fascinant este însă caracterul său premonitoriu: 4 ani mai târziu, Mishima avea să comită la rândul său seppuku din cauza unei lovituri de stat moarte în faşă.