La acestea, băgai de seamă că englezii greşesc, precum şi noi am greşi dacă am încerca să citim şi să rostim limba lor după regulile statornicite pentru limba latină. Încântat de judecata mea, englezul scrise numaidecât următorul vechi distih şi-mi dădu să-l citesc:Dicite grammatici, cur mascula nomina cunnus,Et cur femineum mentula nomen habet 1După ce-l citii cu glas tare, strigai:- Asta da, mai zic şi eu latinească.- Atâta lucru ştim şi noi, zise mama, poftim însă de tradu.- N-ajunge să traduc, făcui eu. E o întrebare şi doresc să-i răspund.Şi, după ce mă gândii o clipă, scrisei următorul pentametru:Disce quod a domino nomina servus habet 2A fost prima mea vitejie literară şi pot spune că în clipa aceea a căzut în inima mea sămânţa dragostei pentru gloria ce poate izvorî din literatură, căci aplauzele mă suiră pe culmile fericirii. Uluit, englezul spuse că nici un băiat de unsprezece ani nu mai izbutise asemenea ispravă, după care mă îmbrăţişă de câteva ori şi-mi dărui ceasul lui.
(Giacomo Casanova - "Memorii", editura Univers 1970)
1 Voi, cărturarilor, spuneţi de ce masculin e mingeacul,
Numele sulei fiind însă de gen feminin
2 Află că după stăpân numele robul îşi ia